„Daca in timpul zborului avioanele ar deveni constiente si ar incepe sa gandeasca, toate companiile aeriene ar da faliment. Situatia noastra, cand trebuie sa mergem pe scandura sau sarma, e similara. Situatia noastra in VIATA e similara. Concentreaza-te pe ceea ce este in fata ta, nu de o parte si de cealalta a ta si vei avea o sansa mult mai buna de a traversa prapastia. Acea prapastie care, dupa Nietzsche, separa animalul de supraom.”.
Citeam asta in vacanta in „carticica” despre psihopatie si succes. Mi s-a parut o lectie buna. Voi incepe sa merg pe scandura sau, in lipsa, pe borduri.
P.S: si da, cred ca anul asta e mult legat de lectii preluate din carti sau de la oameni. Nu pentru ca nu ma uit suficient ograda mea, pentru ca nu ma simt, nu ma ascult indeajuns sau nu ma disec prea adanc, ci pentru ca am facut-o deja, cum am stiut mai bine, ce-am putut, am cizelat, iar acum sunt la capitolul ‘ce n-am putut singura’. Si ca sa lucrez la ce n-am putut singura, ma uit la altii, mai destepti sau mai trecuti prin viata ca mine, preiau idei si vad daca si cum mi se potrivesc. E si asta un mod de a invata si de a experimenta. Al meu. Astazi.
Fabrica de nimicuri 