RSS

vulnerabilitatea – continuare (1)

Si mai departe, din aceeasi Brene Brown:

‘Sa iubesti pe cineva care s-ar putea sa nu te iubeasca, a carui siguranta n-o poti garanta, care ar putea sa ramana in viata ta sau sa plece in orice moment, fara preaviz, care ar putea sa-ti fie loial pana in ultima zi a vietii sau sa te tradeze chiar si maine – asta inseamna vulnerabilitate. Iubirea inseamna incertitudine.Este incredibil de riscanta. Sa iubesti pe cineva inseamna sa fii expus emotional. Da, e inspaimantator, si da, riscam sa suferim – dar poti sa-ti imaginezi cum e sa traiesti fara sa iubesti si fara sa fii iubit?’

‘A fi vulnerabil insemna sa faci primul pas catre lucrul de car ete temi cel mai mult.’

‘Ne e teama ca nu avem mare lucru de oferit, fara o punere in scena spectaculoasa, fara sa ne modificam „creator” imaginea, fara sa incercam sa-i impresionam pe ceilalti.’

‘Ce-ai alege sa faci , daca ai sti ca e imposibil sa dai gres?’

‘Iubirea nu e un mars victorios, e o rugaciune spusa cu voce stinsa.’

1.Cum reactionez atunci cand ma simt expus din punct de vedere emotional? 2. Cum ma comport atunci cand ma simt foarte stanjenit si nesigur? 3. Cat de dispus sunt sa-mi asum riscuri pe plan emotional?’

‘Vulnerabilitatea se bazeaza pe reciprocitate si implica incredere si limite stabilite de comun acord. […] Ea intervine cand iti impartasesti trairile si experientele cu oameni care si-au castigat dreptul sa le asculte. […] Atunci cand vulnerabilitatea e reciproca, rezultatul devine o aprofundare a increderii, a legaturii afective si a implicarii in relatia respectiva.’

‘In culturile predispuse la rusine, in care parintii, liderii, administratorii  ii incurajeaza pe ceilalti, in mod constient sau inconstient, sa judece propria lor valoare  prin prisma rezultatelor actiunilor lor, am constatat detasare emotionala, , invinuire, barfa, stagnare, favoritism si lipsa ideilor inovatoare si creatoare.’

‘Ceea ce ucide in secret inovatia e rusinea. Rusinea isi trage forta din faptul ca nu poate fi redata in cuvinte . De aceea, victimele ei predilecte sunt perfectionistii, Cand vom fi indeajuns de constienti de propria rusine, incat sa o numim si sa vorbim despre ea, ii vom neutraliza efectele.’

 

 Si fundal sonor avem Alexandra Usurelu

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 21 Iulie 2017 în Uncategorized

 

one

Azi e Virginia Wolf „But love – don’t we all talk a great deal of nonsense about it? What does one mean?… It’s only a story one makes up in one’s mind about another person, and one knows all the time it isn’t true. Of course one knows; why, one’s always taking care not to destroy the illusion.” – Sa fie chiar atat de trist?

Si ca muzica de fond pentru aceasta constatare, oferim … Mihail

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 21 Iulie 2017 în Uncategorized

 

bitter and sour?

Ma cuprinse de ieri un soi de summertime sadness. Probabil dupa ce ma voi intoarce din vacanta nimic nu va mai fi la fel.

Dar pana la urma cred ca tine de noi sa pastram cat putem de mult din putinul pe care il avem acum. Si de-om vrea asta, o sa gasim modalitatile sa o facem (sa ne mai invingem din frici?).
exc
Daca nu, ma asteapta o toamna personala bitter and sour. Asa ca as putea sa imi improspatez rezervele de miere.

Dar pana acum a fost frumos. Tare frumos si plin de emotie (adica de viata)!

L.e:si uitandu-ma acum la niste poze, imi dau seama ce primavara minunata am trait si cat imi e de dor de ea.

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 20 Iulie 2017 în Uncategorized

 

declaratie de razboi :)

  1. I’m just a girl complaining of miscommunication. So, boy, learn how to communicate openly!
  2. I just know that, given the chance, I would rock your world! 
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 19 Iulie 2017 în Uncategorized

 

conflicte

Cum vad eu ca sta treaba: daca vreau sa construiesc ceva pe baze solide, ar fi indicat sa pun pe tapet exact ce imi doresc, ce pot duce, ce nu pot duce, ce ma deranjeaza (de exemplu, pentru mine e foarte important sa comunic, nu sa monologhez). Asta ar fi premisa. Intervine insa un alt aspect: eu vreau sa construiesc, dar sunt in pozitia in care nu stiu daca am sau nu ‘a partner in crime’ in intreprinderea asta. Adica stiu foarte clar pe de o parte ceea ce simt si pe de alta ma bazez pe ceva ce am inteles candva, dar care nu stiu nici daca e adevarat, nici daca mai e valabil.

Asa incat ma vad pusa in situatia in care:

  1. fie tac si imi rumeg nemultumirile (adica exact ce fac acum), dar asta nu ma face nici simpatica, nici senina, nici multumita.
  2. fie exprim ce simt, dar atunci risc a) fie sa fiu pusa intr-o situatie penibila (ingrozitoare pentru orgoliu) in care spun ce am pe suflet, dar de fapt spun degeaba, pentru ca persoanele implicate nu isi doresc acelasi lucru; b) fie sa ne dam seama ca, de fapt, nu primesc pentru ca dorintele mele nu coincid cu imaginea celuilalt despre libertate, despre cursul lin al evenimentelor, despre cum i-ar placea sa decurga lucrurile.

In toate cazurile de mai sus constructia nu se intampla efectiv, din motivele diferite, desigur. Totusi, daca ar fi sa fac o evaluare/ierarhizare, cazul in care speranta ca s-ar putea intampla ceva ramane cea mai mare sub auspiciile date (adica ramanerea neclarificata a unor pozitii)  este primul. Tocmai pentru ca lucrurile sunt in zona de foarte gri in care „tous les coups sont permis”. Si asa am clarificat de ce azi tac si nu aplic ceea ce am decis candva, la o intervizare.

Si uite cum am dat, involuntar, peste ceea ce se numeste conflictul actual si din el am ajuns la conflictul de baza. Nici asa nu-i bine, dar nici altfel nu-i bine. Si ma macin sa gasesc solutia cea mai potrivita nu doar pentru mine acum, ci si pentru ceea ce ar putea fi, fara sa ajung in situatia de a ma invinui ca datorita solutiei alese am pierdut totul. (desi la nivel rational stiu ca de fapt nu solutia mea singura va determina castigarea sau pierderea bataliei/razboiului, ci un cumul de factori, printre care si solutia, bat-o vina.)

Si, de fapt, mi-e foarte frica de faptul ca as putea primi papucii. Din nou, o situatie greu de digerat pentru un om cu orgoliul pana la cer.

Oare de ce am ajuns din nou in starea asta cand lucrurile pareau a merge atat de bine saptamana trecuta? Sa fie paranoia, intuitia sau conjunctura mai putin fasta prin care trec pe alte planuri ale vietii?

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 18 Iulie 2017 în Uncategorized

 

perioada cu citate

Cea mai buna ‘incurajare’ e zilei vine de la i4 care ne vorbeste despre importanta feedbackului in univers.

 

Iar restul sunt de-a dreptul soft pe langa antractul de mai sus.

Se pare ca imi caut linistea in citate. SI n-o gasesc, frate! N-o gasesc!

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 18 Iulie 2017 în Uncategorized

 

zisele zilei

„Sentimentele ingropate de vii, nu mor niciodata…”

„Cel mai rau lucru in a fi mintit e sa stii ca nu ai fost suficient de pretuit pentru a sti adevarul”.

„Mi-ar placea sa scriu un roman despre tacere. Despre lucrurile pe care oamenii nu (si) le spun.”

„Of course he likes you. Maybe even as much as the other girls he’s texting.”

„Ignoram adevarul pentru momente de trecatoare fericire.”

„Suntem suma sufletelor pe care le facem sa zambeasca.”

„Imi dai mana?

-Unde mergem?

-sa fim fericiti …”

„Nu suntem ceea ce ni s-a intamplat, ci ceea ce am ales sa devenim.”

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 17 Iulie 2017 în Uncategorized