RSS

vulnerabil

01 Mar

Mi se inghesuie cuvintele in varfurile degetelor. Se ingramadesc de-a valma idei care vor sa iasa, sa marcheze cumva momentul, dar habar n-am cum sa incep sau daca merita sa scriu si nu mai degraba ar trebui doar sa savurez ce mi se intampla. Si nici nu mi-e clar care-s legaturile intre elemente. In plus, mi-e efectiv rau fizic pe de o parte (somatizarile astea), iar pe de alta mi-e atat de bine incat parca nu-mi vine sa cred ca-i adevarat.

Hai s-o luam incetisor, vedem ce iese.

  1. Pana acum am considerat ca atuul meu in relatiile cu ceilalti era puterea pe care o etalam. M-am impus ca forta si, uneori, cu forta, ca persoana care rezolva problemele sale si ale celorlalti, ca persoana care nu trebuie ajutata pentru ca se descurca singura. Si multe din prieteniile mele si nu numai aveau si au inca la baza schimbul servicii-afectiune/atentie. In ultima vreme mi s-a aratat ca ma pot comporta si altfel si totusi sa raman … iubibila.
  2. Azi am inteles foarte bine cum sta treaba cu vulnerabilitatea despre care vorbea Brene Brown. Atunci cand nu ai exercitiul ei, a o practica te pune intr-o pozitie deloc confortabila. Intrebarea care persista, la mine cel putin, e ce va face celalalt cu tine dupa ce i-ai pus la indemana toate parghiile cu care sa te darame sau sa te joace. Si, doamne, cata anxietate, nesiguranta si disconfort induce chestia asta… Uneori insa se pare ca ai sansa sa dai peste un celalalt care se bucura de darul primit, te ia de mana si iti spune ca o sa cresteti impreuna. Cel putin o vreme. Iar tu ramai mut, o data pentru ca n-ai mai trait asta si apoi pentru ca primesti ‘lectia’ de la un om mult mai tanar decat tine. Multumesc.
  3. Am analizat pret de vreo 2 luni ce e in mine, adica am vrut sa vad daca nu cumva ceea ce simt e generat de atentia care a inceput sa mi se acorde dintr-o anumita directie. Sau in fine, ceea ce am perceput eu ca atentie. Daca asta ar fi fost unica legatura de cauzalitate, se chema, dupa mine, ca mi-a fost gadilat orgoliul si ca, vai, cum sa nu te bucure o asemenea situatie. Am vrut sa vad, cu alte cuvinte daca-i numai flama. Dupa ce am stabilit ca nu-i asta sau, ma rog, ca e mai mult de atat, mi-am croit 1000 de scenarii in cap, toate convergand spre ‘merit asta, dar totusi nu destul. Pot asta, dar oare nu-i prea mult? Si nici nu-s suficient de buna pentru o asemenea intamplare’.   Si-am evitat sa  caut sa clarific lucrurile. Le-a clarificat altcineva in locul meu. Ca s-o scurtez, azi stiu ca mi se pot intampla lucruri surprinzatoare, ca-s destul de buna pentru asta si ca, incredibil, e cineva, acolo, cu care ma pot intelege din priviri. And yes, it’s a wonderful feeling. Vorba Virginiei Wolf ‘Yes, I deserve a spring!’

 

In noaptea asta nu-mi ramane decat sa visez frumos. Asta in cazul in care reusesc sa adorm :). Iar maine, cine stie  …

spring

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 1 Martie 2017 în Uncategorized

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: