RSS

ne dati ori nu ne dati?

19 Sep

Sunt convinsa ca pana pe la 1 octombrie o sa mai aud si o sa mai auda si altii discutii despre ‘e bine sau rau sa dam bani pentru Cumintenia pamantului’. Azi s-a intamplat ca o discutie de gen sa se intample la mine in birou. Lumea, marea majoritate, n-a donat (11 din 13).

Unii considera ca exista cauze mai bune pentru care sa militeze si contul carora sa-l ingroase. N-am nimic impotriva, dar macar de-ar fi adevarat ca intr-adevar dau periodic niste banuti pentru un copil bolnav de cancer, un batran fara adapost, niste pitici care n-au unde sau din ce sa invete. Tot respectul daca se intampla. Sunt convinsa insa ca aceste contributii, facute in nume personal, pe langa a ne face pe noi sa ne punem o tresa pe umar si sa dormim foarte impacati, nu ajuta neaparat pe termen lung. Sunt convinsa insa ca pusul mana de la mana pentru o cauza e o actiune cu orizont mai larg si mai indepartat.

Altii spun ca prefera sa vada ca in tara asta se construiesc spitale si scoli. De acord, dar pana sa ajungi acolo trebuie nu doar sa intelegi necesitatea unor asemenea institutii, ci si faptul ca tot tu, indirect, ce-i drept, va trebui sa le faci si mai apoi sa ai grija de ele. SI, mai mult de atat, bazele lor trebuie sa fie sanatoase: medici pentru care spaga sa nu fie un mod de viata, asistente care sa-ti dea la timp medicamentele prescrise sau care in sala de operatie nu-si permit sa comenteze diverse despre pacientul aflat pe masa.

O a treia categorie spune doar ca e o campanie care nu i-a convins, fara sa dea un motiv concret. Il deduc eu, desi nu-i decat o presupunere: nu s-au identificat cu cei care au afirmat ca ‘Brancusi nu e al meu, Brancusi e al nostru’. E greu sa te identifici cu ceva ce nu te reprezinta. Dar de aici rezulta o concluzie mult mai dureroasa: nu stim de fapt ce inseamna elita intelectuala, n-avem nici urma de dorinta de a intelege ce inseamna asta.

Si sa nu-i uit pe cei care sustin ca statul singur ar trebui sa faca efortul. Aha, aha, si cine e statul asta? Nu tot tu sa fii acela, dar asa, diluat, atat de diluat ca nici nu-ti mai dai seama? Cred ca e de apreciat faptul ca ti s-a lasat optiunea de a dona si nu ti s-a bagat direct mana in buzunar.

Asadar, nu-i problema, scuze exista.

De ce-am donat eu pentru Brancusi:

  • pentru ca, desi timida, campania mi-a placut. M-a facut sa ma simt parte dintr-o comunitate in care ma simt confortabil, care imi spune ceva si cu care impartasesc ceva. Printre altele, indraznesc sa zic, un anumit tip de educatie;
  • pentru ca sunt convinsa ca civilizarea unei natiuni incepe greu si se face cu pasi mici. Iar donatul pentru o lucrare de acest gen inseamna, dupa mine, civilizatie si apartenenta. Ceea ce noi mai degraba nu avem. Si am dat dovada rarisim ca am avea.
  • pentru ca, desi Brancusi si-a negat la un moment dat radacinile (nu scoateti din context intamplarea!), pentru mine este printre putinii artisti universali pe care ii au romanii. Si nu vad de ce nu ne-am mandri si noi cu asta? E de preferat sa-i lasam pe altii si mai apoi sa comentam ca, vai, uite cum si-au permis sa si-l insuseasca?
  • si nu in ultimul rand pentru ca sunt convinsa ca, aceasta campanie isi doreste sa reproduca, la o scara mai larga ceea ce, de fapt, se intampla in mod normal la scara familiala.

 

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 19 Septembrie 2016 în Uncategorized

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: