RSS

30.12

30 Dec

1. Pijamalele noi, moi si usoare dau un nou inteles somnului. Iar cand vin ele la pachet cu un ceai fierbinte si aromat de sarbatoare si cu bucatele de ciocolata crocanta strecurate in aluatul unei prajituri … it’s pure heaven.

2. Incepusem sa scriu un post despre cum mi se pare mie ca sta treaba cu importatorii de toale care isi deschid magazine prin mallurile din provincie, dar mi-am revenit repede si mi-am dat seama ca, din pacate, din punctul asta de vedere nu-s deloc reprezentativa, pentru ca nu, marea majoritate a oamenilor care ma inconjoara nu au vreo urma de bun-gust (nu neaparat ca as fi eu vreun etalon), nici discernamant in alegerea carpelor pe care le pun pe ei, nici vreo viziune, sa zici ca stiu exact ce urmaresc cand asorteaza bleu cu rosu si cu negru. Asa incat de ce m-as arata nemultumita ca in magazinele al caror nume imi era drag candva, gasesc astazi doar yesterday news, iar proprietarii lor se plang ca, vezi doamne, nu le merge? Mai bine tac si ma reorientez.

3. Mi-am inceput cautarile pentru Mexic. Asa incat in maxim 1 an voi fi acolo. Si nu la Acapulco, ci in jungla, printre pietre. Mai apoi urmeaza Cuba si Nepal. Iar dup-aia ma linistesc putin.

4. Pai si daca tot sunt la birou, ce altceva mai bun  de facut decat o plimbare plictisita (rau) pe feisbuc?  Si constat: oamenii au senzatia ca daca un blogger baga multa ‘carne’ in posturile personale, apoi acela musai e curajos si scrie bine, ca doar uite cum infiereaza el, manca-l-ar mama, orice ii cade sub ochi. Nu ca stie, dar da bine sa fii rau. Si pana la urma de ce n-ar face-o, de timp ce, pe langa sex, care continua sa vanda in nestire, mai vinde foarte bine rautatea (cu forma sa mai elevata, aciditatea), cu sau fara fond (de obicei fara), stupizenia si pozele. Doar daca esti de nisa rau si fara speranta mai scrii ceva inteligibil si inteligent.

5. Rar pot spune ca raman fara replica. Ah, ca uneori mi-o inghit? Da, sigur, dar ea exista acolo si se coace pentru zile mai bune. Totusi, exista cativa oameni, cativa, putini, care ma lasa fara ea. Chiar nu imi dau seama (nici daca ar fi sa imi iau un lung timp de gandire) cum as putea sa le raspund, caci, credeti-ma, desi in situatii din astea lumea spune ca persoana in cauza nu merita un raspuns, eu cred ca il merita si inca inzecit si cu aceeasi moneda. DIn pacate insa nu-s atat de ‘streetwise’ (cat ma intriga termenul asta) incat sa o pot face. Ma intreb insa daca chiar imi doresc asta. SI-mi si raspund: uneori da. Foarte tare.

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 30 Decembrie 2014 în Uncategorized

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: